{"id":2080,"date":"2014-05-24T07:49:17","date_gmt":"2014-05-24T04:49:17","guid":{"rendered":"http:\/\/www.elenoh.ro\/?p=2080"},"modified":"2014-05-24T07:49:17","modified_gmt":"2014-05-24T04:49:17","slug":"studiu-asupra-rugaciunii-facut-de-un-laureat-al-premiului-nobel-pentru-medicina","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.elenoh.ro\/index.php\/studiu-asupra-rugaciunii-facut-de-un-laureat-al-premiului-nobel-pentru-medicina\/","title":{"rendered":"Studiu asupra rug\u0103ciunii f\u0103cut de un laureat al premiului Nobel pentru medicin\u0103"},"content":{"rendered":"

\"dezvoltare-personala-rugaciune\"<\/a>Omul are nevoie de Dumnezeu a\u015fa cum are nevoie de oxigen.\u201d- Dr. Alexis Carrel<\/b><\/p>\n

Cunoscut pentru descoperirile sale \u00een domeniul vaselor de s\u00e2nge \u015fi al transplantului de organe, descoperiri pentru care a primit premiul Nobel, marele chirurg \u015fi biolog francez Alexis Carrel (1873-1944) a fost \u015fi un om profund religios.<\/p>\n

De-a lungul carierei sale a constatat influen\u0163a cov\u00e2r\u015fitoare pe care credin\u0163a o are asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii suflete\u015fti \u015fi trupe\u015fti \u015fi a ajuns s\u0103 cread\u0103 \u00een miraculoasa putere de vindecare a rug\u0103ciunii. Despre acest subiect a scris un eseu devenit celebru.<\/p>\n

Acest studiu asupra rug\u0103ciunii este inspirat din observa\u0163iile sale culese \u00een decursul unei lungi cariere printre oameni din cele mai diferite zone ale lumii, de toate profesiunile \u015fi din toate clasele sociale, bolnavi sau s\u0103n\u0103to\u015fi, credincio\u015fi sau necredincio\u015fi. Pe de alt\u0103 parte, experien\u0163a sa \u015ftiin\u0163ific\u0103, studiile de laborator c\u0103rora li s-a dedicat ani \u00een \u015fir i-au permis s\u0103 observe efectele curative ale rug\u0103ciunii.<\/p>\n

V\u0103 prezent\u0103m \u00een continuare eseul pe care Alexis Carrel l-a scris despre rug\u0103ciune.<\/p>\n

Introducere<\/b><\/p>\n

Nou\u0103, apusenilor, ra\u0163iunea ni se pare a fi mult superioar\u0103 intui\u0163iei. Preferin\u0163a noastr\u0103 se \u00eendreapt\u0103 mai mult c\u0103tre inteligen\u0163\u0103 dec\u00e2t c\u0103tre sentiment. \u015etiin\u0163a \u00eenflore\u015fte, \u00een timp ce religia stagneaz\u0103. \u00cel urm\u0103m pe Descartes \u015fi-l p\u0103r\u0103sim pe Pascal.<\/p>\n

\u00cen acest sens, c\u0103ut\u0103m \u00eendeosebi s\u0103 ne dezvolt\u0103m inteligen\u0163a. C\u00e2t despre activit\u0103\u0163ile spirituale, morale, etice, acestea sunt neglijate aproape complet. Sl\u0103birea acestor activit\u0103\u0163i fundamentale face din omul modern o fiin\u0163\u0103 oarb\u0103 din punct de vedere spiritual. Aceast\u0103 infirmitate nu-i permite s\u0103 fie un bun element constitutiv al societ\u0103\u0163ii. Putem atribui pr\u0103bu\u015firea civiliza\u0163iei noastre slabei calit\u0103\u0163i a individului. De fapt, domeniul spiritual se arat\u0103 tot at\u00e2t de necesar reu\u015fitei vie\u0163ii ca \u015fi cel intelectual \u015fi cel material.<\/p>\n

Este deci necesar s\u0103 ne stimul\u0103m activit\u0103\u0163ile intelectuale, care confer\u0103 puterea personalit\u0103\u0163ii noastre. Cel mai ignorat dintre ele este sim\u0163ul spiritual. Sim\u0163ul religios se exprim\u0103 mai cu seam\u0103 prin rug\u0103ciune. Rug\u0103ciunea este \u00een mod evident un fenomen spiritual. Ori, lumea spiritual\u0103 nu poate fi investigat\u0103 prin mijloace \u015ftiin\u0163ifice. Cum s\u0103 dob\u00e2ndim deci o \u00een\u0163elegere real\u0103 a rug\u0103ciunii? \u015etiin\u0163a cuprinde, din fericire, totalitatea lumii materiale. Aceasta poate, prin intermediul psihologiei, s\u0103 fie extins\u0103 p\u00e2n\u0103 la manifest\u0103rile spirituale. Vom \u00eenv\u0103\u0163a deci \u00een ce const\u0103 fenomenul rug\u0103ciunii, tehnica practic\u0103rii acesteia \u015fi efectele ei, prin observarea sistematic\u0103 a omului care se roag\u0103.<\/p>\n

Defini\u0163ia rug\u0103ciunii<\/b><\/p>\n

\u00cen esen\u0163\u0103, rug\u0103ciunea pare s\u0103 fie o tensiune a spiritului c\u0103tre substratul imaterial al lumii. \u00cen general, ea const\u0103 \u00eentr-o pl\u00e2ngere, \u00eentr-un strig\u0103t de nelini\u015fte, \u00eentr-o cerere de ajutor. Uneori ea devine o contemplare senin\u0103 a principiului imanent \u015fi transcendent al tuturor lucrurilor. O putem defini, de asemenea, ca fiind o \u00een\u0103l\u0163are a sufletului c\u0103tre Dumnezeu, asemenea unui act de dragoste \u015fi de adorare c\u0103tre cel care este izvorul minunii numit\u0103 via\u0163\u0103. Rug\u0103ciunea reprezint\u0103, de fapt, efortul omului de a intra \u00een comuniune cu o fiin\u0163\u0103 nev\u0103zut\u0103, creatoare a tot ce exist\u0103 \u2013 \u00een\u0163elepciune suprem\u0103, for\u0163\u0103 \u015fi frumuse\u0163e, Tat\u0103 \u015fi M\u00e2ntuitor al fiec\u0103ruia dintre noi. Departe de a fi o simpl\u0103 recitare de formule, adev\u0103rata rug\u0103ciune este o stare mistic\u0103 \u00een care con\u015ftiin\u0163a se absoarbe \u00een Dumnezeu. Aceast\u0103 stare nu este de natur\u0103 intelectual\u0103. Oamenii simpli \u00eel simt pe Dumnezeu \u00een mod tot at\u00e2t de natural cum simt c\u0103ldura soarelui sau parfumul unei flori. Dar Dumnezeu, care este at\u00e2t de accesibil celui care \u015ftie s\u0103 iubeasc\u0103, r\u0103m\u00e2ne ascuns celui care nu reu\u015fe\u015fte s\u0103-L \u00een\u0163eleag\u0103. G\u00e2ndirea \u015fi cuv\u00e2ntul nu sunt suficiente atunci c\u00e2nd e vorba de a-L descrie. Iat\u0103 motivul pentru care rug\u0103ciunea \u00ee\u015fi g\u0103se\u015fte cea mai \u00eenalt\u0103 expresie \u00eentr-un av\u00e2nt al dragostei prin labirintul inteligen\u0163ei.<\/p>\n

Tehnica rug\u0103ciunii. Cum s\u0103 ne rug\u0103m<\/b><\/p>\n

Cum trebuie s\u0103 ne rug\u0103m? Tehnica rug\u0103ciunii am \u00eenv\u0103\u0163at-o de la misticii cre\u015ftini, \u00eencep\u00e2nd cu Sf\u00e2ntul Pavel p\u00e2n\u0103 la Sf\u00e2ntul Benedict, precum \u015fi de la mul\u0163imea apostolilor necunoscu\u0163i, care de dou\u0103zeci de veacuri au ini\u0163iat popoarele Apusului \u00een tainele tr\u0103irii vie\u0163ii religioase. Dumnezeul lui Platon era inaccesibil \u00een m\u0103re\u0163ia lui. Cel al lui Epictet se confunda cu sufletul lucrurilor. Iehova era un despot oriental care inspira teroarea \u015fi nicidecum dragostea. Dimpotriv\u0103, cre\u015ftinismul L-a apropiat pe Dumnezeu omului; I-a dat o \u00eenf\u0103\u0163i\u015fare. A f\u0103cut din El tat\u0103l nostru, fratele nostru, M\u00e2ntuitorul nostru. Pentru a ajunge la Dumnezeu nu mai sunt necesare ceremoniale \u015fi sacrificii s\u00e2ngeroase. Tehnica rug\u0103ciunii s-a simplificat.<\/p>\n

Pentru a ne ruga trebuie doar s\u0103 facem efortul de a tinde c\u0103tre Dumnezeu. Acest efort trebuie s\u0103 fie afectiv, nu intelectual. De exemplu, o medita\u0163ie asupra m\u0103re\u0163iei lui Dumnezeu este o rug\u0103ciune numai dac\u0103 ea este \u00een acela\u015fi timp o expresie a dragostei \u015fi a credin\u0163ei. Astfel, rug\u0103ciunea f\u0103cut\u0103 dup\u0103 metoda Sf\u00e2ntului La Salle pleac\u0103 de la o considera\u0163ie intelectual\u0103 pentru a deveni, de \u00eendat\u0103, afectiv\u0103. Fie rug\u0103ciunea scurt\u0103 sau lung\u0103, rostit\u0103 sau numai g\u00e2ndit\u0103, ea trebuie s\u0103 fie asemenea conversa\u0163iei unui copil cu tat\u0103l s\u0103u. \u201eNe prezent\u0103m a\u015fa cum suntem\u201d, spunea \u00eentr-o zi o Sor\u0103 a Milei, care de treizeci de ani \u00ee\u015fi pusese via\u0163a \u00een slujba s\u0103racilor. De fapt ne rug\u0103m \u00een acela\u015fi fel \u00een care iubim, adic\u0103 cu toat\u0103 fiin\u0163a noastr\u0103.<\/p>\n

C\u00e2t despre forma rug\u0103ciunii, aceasta difer\u0103 de la scurta aspira\u0163ie c\u0103tre Dumnezeu p\u00e2n\u0103 la contemplare, de la cuvintele simple, pronun\u0163ate de \u0163\u0103ranca oprit\u0103 \u00eenaintea Calvarului aflat la r\u0103scrucea drumurilor \u015fi p\u00e2n\u0103 la m\u0103re\u0163ia c\u00e2ntecului gregorian ce r\u0103sun\u0103 sub bol\u0163ile catedralelor. Solemnitatea, m\u0103re\u0163ia \u015fi frumuse\u0163ea nu sunt obligatorii pentru eficien\u0163a rug\u0103ciunilor. Pu\u0163ini oameni au \u015ftiut s\u0103 se roage ca Sf\u00e2ntul Bernard de Clairvaux. Dar nu trebuie s\u0103 fii conving\u0103tor pentru a fi m\u00e2ntuit. C\u00e2nd judec\u0103m valoarea rug\u0103ciunii dup\u0103 rezultatele ei, cele mai umile cuvinte de cerere \u015fi de pream\u0103rire par la fel de acceptabile St\u0103p\u00e2nului tuturor fiin\u0163elor ca \u015fi cele mai frumoase invoc\u0103ri. Unele formule care sunt recitate mecanic sunt \u00eentr-un anumit fel rug\u0103ciuni, la fel ca flac\u0103ra unei lum\u00e2n\u0103ri. Ajunge ca formulele acestea ne\u00eensufle\u0163ite \u015fi aceast\u0103 flac\u0103r\u0103 material\u0103 s\u0103 simbolizeze aspira\u0163ia unei fiin\u0163e omene\u015fti c\u0103tre Dumnezeu. Ne rug\u0103m de asemenea prin ac\u0163iunile noastre. Sf\u00e2ntul Ludovic de Gonzaga spunea c\u0103 \u00eendeplinirea datoriei este echivalent\u0103 rug\u0103ciunii. Modalitatea cea mai bun\u0103 de a se pune \u00een comuniune cu Dumnezeu este, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, aceea de a-I \u00eendeplini \u00een totalitate voin\u0163a. \u201eTat\u0103l nostru, fie \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia Ta, fac\u0103-se voia Ta, precum \u00een Cer, a\u015fa \u015fi pe p\u0103m\u00e2nt\u2026 \u201d\u00a0 A face voia lui Dumnezeu const\u0103, ne\u00eendoielnic \u00een a asculta de legile vie\u0163ii, a\u015fa cum sunt ele \u00eenscrise \u00een fiin\u0163a \u015fi \u00een spiritul nostru.<\/p>\n

Rug\u0103ciunile care se \u00eenal\u0163\u0103 de la suprafa\u0163a p\u0103m\u00e2ntului, ca un nor imens, se deosebesc unele de altele la fel cum se deosebesc \u00eentre ele personalit\u0103\u0163ile celor care se roag\u0103. Ele constau \u00eens\u0103 \u00een varia\u0163iuni pe dou\u0103 teme, care sunt mereu acelea\u015fi \u2013 necazul \u015fi dragostea. Este \u00een \u00eentregime legitim s\u0103 implor\u0103m ajutorul lui Dumnezeu pentru a ob\u0163ine ceea ce ne este necesar. Cu toate acestea, ar fi absurd s\u0103 cerem satisfacerea unui capriciu sau ob\u0163inerea unui lucru care poate fi dob\u00e2ndit prin propriul nostru efort. Cererea inoportun\u0103, insistent\u0103, agresiv\u0103 d\u0103 rezultate. Un orb a\u015fezat la marginea drumului \u00ee\u015fi striga p\u0103surile din ce \u00een ce mai tare, cu toate c\u0103 oamenii \u00eencercau s\u0103-l fac\u0103 s\u0103 tac\u0103. \u201eCredin\u0163a ta te-a m\u00e2ntuit\u201d, \u00eei spuse Isus care trecea pe acolo. \u00cen forma sa cea mai \u00eenalt\u0103, rug\u0103ciunea \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 fie o cerere. Omul \u00eei spune St\u0103p\u00e2nului tuturor lucrurilor c\u0103 \u00eel iube\u015fte, c\u0103 \u00eei mul\u0163ume\u015fte de darurile Sale, c\u0103 este gata s\u0103-I \u00eendeplineasc\u0103 voin\u0163a. Rug\u0103ciunea devine contempla\u0163ie. Un \u0163\u0103ran b\u0103tr\u00e2n st\u0103tea \u00een ultima banc\u0103 a unei biserici goale. \u201eCe a\u015ftep\u0163i?\u201d, \u00eel \u00eentreb\u0103 cineva. \u201e\u00cel privesc \u2013 r\u0103spunse el \u2013 \u015fi El m\u0103 prive\u015fte.\u201d<\/p>\n

Valoarea tehnic\u0103 a unei \u015ftiin\u0163e se m\u0103soar\u0103 prin rezultatele sale. Orice tehnic\u0103 a rug\u0103ciunii e bun\u0103 atunci c\u00e2nd reu\u015fe\u015fte s\u0103 fac\u0103 leg\u0103tura \u00eentre om \u015fi Dumnezeu.<\/p>\n

Unde \u015fi cum s\u0103 ne rug\u0103m<\/b><\/p>\n

Unde \u015fi cum s\u0103 ne rug\u0103m? Ne putem ruga oriunde: pe strad\u0103, \u00een automobil, \u00een vagonul unui tren, la birou, la \u015fcoal\u0103, \u00een uzin\u0103. Dar ne putem ruga mai bine pe c\u00e2mp, \u00een mun\u0163i, \u00een p\u0103duri sau \u00een singur\u0103tatea camerei noastre. Exist\u0103 de asemenea rug\u0103ciunile liturgice, care se fac \u00een biseric\u0103. Dar, oricare ar fi locul rug\u0103ciunii, Dumnezeu nu vorbe\u015fte omului dec\u00e2t dac\u0103 acesta face lini\u015fte \u00een sine \u00eensu\u015fi. Lini\u015ftea interioar\u0103 depinde \u00een acela\u015fi timp de starea fizic\u0103 \u015fi psihic\u0103 a omului, precum \u015fi de mediul \u00een care acesta se afl\u0103. Pacea trupului \u015fi a spiritului sunt greu de ob\u0163inut \u00eentr-un mediu confuz, zgomotos al marilor ora\u015fe moderne. Ast\u0103zi este nevoie de locuri de rug\u0103ciune, de preferin\u0163\u0103 biserici, unde locuitorii ora\u015felor s\u0103 poat\u0103 g\u0103si, m\u0103car pentru o clip\u0103, condi\u0163iile necesare lini\u015ftii lor interioare. N-ar fi nici greu \u015fi nici costisitor s\u0103 fie create insule de pace, primitoare \u015fi frumoase, \u00een tumultul ora\u015felor. \u00cen t\u0103cerea acestor refugii oamenii ar putea, \u00een\u0103l\u0163\u00e2ndu-\u015fi g\u00e2ndurile c\u0103tre Dumnezeu, s\u0103-\u015fi odihneasc\u0103 trupul \u015fi s\u0103-\u015fi destind\u0103 spiritul, s\u0103-\u015fi lini\u015fteasc\u0103 judecata \u015fi s\u0103 dob\u00e2ndeasc\u0103 for\u0163a de a suporta via\u0163a aspr\u0103 cu care-i cople\u015fe\u015fte civiliza\u0163ia noastr\u0103.<\/p>\n

Prin faptul c\u0103 devine obi\u015fnuin\u0163\u0103, rug\u0103ciunea influen\u0163eaz\u0103 caracterul. Trebuie deci s\u0103 ne rug\u0103m mereu. \u201eG\u00e2nde\u015fte-te la Dumnezeu mai des dec\u00e2t respiri\u201d, spunea Epictet. E absurd s\u0103 te rogi diminea\u0163a, iar \u00een restul zilei s\u0103 te compor\u0163i ca un barbar. G\u00e2nduri sau invoc\u0103ri mentale \u00eel pot men\u0163ine pe om \u00een prezen\u0163a lui Dumnezeu. Tot comportamentul va fi \u00een acest caz inspirat de rug\u0103ciune. \u00cen\u0163eleas\u0103 \u00een felul acesta, rug\u0103ciunea devine un mod de a tr\u0103i.<\/p>\n

Efectele rug\u0103ciunii<\/b><\/p>\n

Rug\u0103ciunea este urmat\u0103 \u00eentotdeauna de un rezultat, dac\u0103 ea este f\u0103cut\u0103 \u00een mod corect. \u201eNiciun om nu s-a rugat vreodat\u0103 f\u0103r\u0103 a \u00eenv\u0103\u0163a ceva\u201d, scrie Emerson. Cu toate acestea, rug\u0103ciunea este considerat\u0103 de oamenii moderni ca fiind un obicei desuet, barbar, o supersti\u0163ie zadarnic\u0103. \u00cen realitate nu cunoa\u015ftem aproape deloc efectele ei.<\/p>\n

Care sunt cauzele ignoran\u0163ei noastre? \u00cen primul r\u00e2nd, ne rug\u0103m prea rar. Sim\u0163ul sfin\u0163eniei este pe cale de dispari\u0163ie la oamenii contemporani. Este probabil ca num\u0103rul francezilor care se roag\u0103 cu regularitate s\u0103 nu dep\u0103\u015feasc\u0103 4 sau 5 la sut\u0103 din popula\u0163ie. Apoi rug\u0103ciunea este adesea ineficient\u0103 deoarece cea mai mare parte dintre cei care se roag\u0103 sunt egoi\u015fti, mincino\u015fi, orgolio\u015fi, farisei incapabili de credin\u0163\u0103 \u015fi de dragoste. \u00cen sf\u00e2r\u015fit, efectele ei, atunci c\u00e2nd se produc, ne scap\u0103 foarte adesea. R\u0103spunsul la cererile \u015fi la dragostea noastr\u0103 este dat de obicei lent, insensibil, aproape imperceptibil. Vocea stins\u0103 care murmur\u0103 acest r\u0103spuns \u00een interiorul nostru este u\u015for \u00een\u0103bu\u015fit\u0103 de zgomotele lumii. Rezultatele materiale ale rug\u0103ciunii sunt \u015fi ele obscure. Ele se confund\u0103 \u00een general cu alte fenomene. Pu\u0163ini oameni, chiar \u015fi dintre preo\u0163i, au avut ocazia s\u0103 le observe \u00een mod exact. Iar medicii, din lips\u0103 de interes, las\u0103 deseori nestudiate cazurile care se afl\u0103 la \u00eendem\u00e2na lor. Dealtfel, observatorii sunt adesea deruta\u0163i de faptul c\u0103 r\u0103spunsul la rug\u0103ciune este departe de a fi \u00eentotdeauna cel a\u015fteptat. De exemplu, cineva care cere s\u0103 fie vindecat de o boal\u0103 organic\u0103 r\u0103m\u00e2ne \u00een continuare bolnav, dar sufer\u0103 o inexplicabil\u0103 transformare moral\u0103. Totu\u015fi, obi\u015fnuin\u0163a rug\u0103ciunii, de\u015fi are un caracter de excep\u0163ie \u00een ansamblul popula\u0163iei, este relativ frecvent\u0103 \u00een grupurile r\u0103mase credincioase religiei str\u0103mo\u015fe\u015fti. \u00cen aceste grupuri se mai poate \u00eenc\u0103 studia influen\u0163a rug\u0103ciunii. Printre nenum\u0103ratele ei efecte, medicul are mai cu seam\u0103 ocazia s\u0103 le observe pe acelea pe care le numim efecte psiho-fiziologice \u015fi curative.<\/p>\n

Efectele psihofiziologice<\/b><\/p>\n

Rug\u0103ciunea ac\u0163ioneaz\u0103 asupra spiritului \u015fi asupra trupului \u00eentr-un fel care pare s\u0103 depind\u0103 de calitatea, de intensitatea \u015fi de frecven\u0163a ei. E u\u015for de recunoscut care este frecven\u0163a rug\u0103ciunii \u015fi, \u00eentr-o anumit\u0103 m\u0103sur\u0103, intensitatea acesteia. Calitatea ei r\u0103m\u00e2ne \u00eens\u0103 necunoscut\u0103, c\u0103ci noi nu avem mijloace de m\u0103surare a credin\u0163ei \u015fi a capacit\u0103\u0163ii de dragoste a aproapelui nostru. Cu toate acestea, felul \u00een care tr\u0103ie\u015fte cel ce se roag\u0103 poate s\u0103 ne l\u0103mureasc\u0103 asupra calit\u0103\u0163ii invoca\u0163iilor pe care le adreseaz\u0103 lui Dumnezeu. Chiar \u015fi atunci c\u00e2nd const\u0103 mai cu seam\u0103 \u00een recitarea automat\u0103 a unor formule, ea exercit\u0103 un efect asupra comportamentului, \u00eent\u0103re\u015fte \u00een acela\u015fi timp sim\u0163ul spiritual \u015fi moral. Mediile \u00een care rug\u0103ciunea este practicat\u0103 se caracterizeaz\u0103 printr-o persisten\u0163\u0103 a sentimentului datoriei \u015fi a r\u0103spunderii, printr-un nivel mai sc\u0103zut al egoismului \u015fi al urii, prin mai marea bun\u0103tate ar\u0103tat\u0103 celorlal\u0163i. Pare s\u0103 fie demonstrat faptul c\u0103, la indivizi cu o dezvoltare intelectual\u0103 egal\u0103, caracterul \u015fi valoarea moral\u0103 sunt superioare \u00een r\u00e2ndul celor care se roag\u0103 spre deosebire de cei care nu se roag\u0103.<\/p>\n

Atunci c\u00e2nd rug\u0103ciunea este rostit\u0103 cu regularitate, influen\u0163a ei devine evident\u0103 \u015fi este comparabil\u0103 cu influen\u0163a binef\u0103c\u0103toare a unor glande cu o func\u0163ionalitate normal\u0103. Ea determin\u0103 un fel de transformare mental\u0103 \u015fi organic\u0103, care se produce progresiv. S-ar putea spune c\u0103 \u00een con\u015ftiin\u0163\u0103 se aprinde o flac\u0103r\u0103. Omul \u00ee\u015fi vede adev\u0103ratul chip. El \u00ee\u015fi descoper\u0103 egoismul, l\u0103comia, gre\u015felile de judecat\u0103 \u015fi orgoliul. El se supune \u00eendatoririlor morale, \u00eencearc\u0103 s\u0103 dob\u00e2ndeasc\u0103 umilin\u0163a intelectual\u0103; astfel se deschide \u00een fa\u0163a lui \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Milei. \u00cencetul cu \u00eencetul se instaleaz\u0103 o lini\u015fte interioar\u0103, o armonie moral\u0103 \u015fi spiritual\u0103, o mai mare putere de a \u00eendura s\u0103r\u0103cia, calomnia, grijile, de a suporta mai u\u015for prierderea celor dragi, de a suporta mai u\u015for durerea, boala \u015fi moartea. Astfel, faptul c\u0103 medicul vede un bolnav rug\u00e2ndu-se, poate constitui un motiv de bucurie. Lini\u015ftea generat\u0103 de rug\u0103ciune devine un puternic ajutor terapeutic.<\/p>\n

Cu toate acestea, rug\u0103ciunea nu trebuie s\u0103 fie asemuit\u0103 morfinei, c\u0103ci ea influen\u0163eaz\u0103 \u00een acela\u015fi timp cu starea de calm o integrare a activit\u0103\u0163ilor mentale, un fel de regenerare a personalit\u0103\u0163ii. Uneori ea genereaz\u0103 curajul, imprim\u0103 asupra credincio\u015filor o influen\u0163\u0103 deosebit\u0103. Senin\u0103tatea privirii, lini\u015ftea atitudinii, senin\u0103tatea comportamentului \u015fi, c\u00e2nd este necesar, acceptarea cu senin\u0103tate a mor\u0163ii, pun \u00een eviden\u0163\u0103 prezen\u0163a comorii ascunse \u00een ad\u00e2ncul trupului \u015fi al sufletului. Sub aceast\u0103 influen\u0163\u0103 p\u00e2n\u0103 \u015fi ignoran\u0163ii, retarda\u0163ii \u00ee\u015fi folosesc mai bine for\u0163ele intelectuale \u015fi morale. Rug\u0103ciunea \u00eei ridic\u0103 pe oameni deasupra nivelului lor intelectual dob\u00e2ndit prin ereditate \u015fi prin educa\u0163ie.<\/p>\n

Aceast\u0103 leg\u0103tur\u0103 spiritual\u0103 cu Dumnezeu \u00eei umple de pace sufleteasc\u0103 care iradiaz\u0103 din ei \u015fi le \u00eenso\u0163e\u015fte pa\u015fii peste tot. Din p\u0103cate, \u00een prezent num\u0103rul celor care se roag\u0103 corect este foarte redus.<\/p>\n

Efectele curative<\/b><\/p>\n

\u00cen toate timpurile, ceea ce a atras mai cu seam\u0103 aten\u0163ia oamenilor a fost aspectul efectului curativ al rug\u0103ciunii.<\/p>\n

\u00cen mediile \u00een care se practic\u0103 rug\u0103ciunea se vorbe\u015fte \u015fi ast\u0103zi destul de frecvent despre vindec\u0103rile ob\u0163inute ca efect al cererilor \u00eendreptate c\u0103tre Dumnezeu sau c\u0103tre sfin\u0163ii S\u0103i. Dar atunci c\u00e2nd este vorba despre boli care pot fi vindecate spontan sau cu ajutorul unei medica\u0163ii obi\u015fnuite, este greu de \u015ftiut care a fost adev\u0103ratul agent al vindec\u0103rii. Numai \u00een cazurile \u00een care orice terapie este ineficient\u0103, sau unde aceasta a dat gre\u015f, vindecarea se poate atribui rug\u0103ciunii. Biroul medical de la Lourdes a adus \u015ftiin\u0163ei un mare serviciu demonstr\u00e2nd veridicitatea acestor vindec\u0103ri. Unii bolnavi au fost vindeca\u0163i aproape instantaneu de afec\u0163iuni cum ar fi lupusul fe\u0163ei, cancerul, infec\u0163iile renale, ulcerul, tuberculoza pulmonar\u0103 \u015fi osoas\u0103. Fenomenul se produce aproape \u00eentotdeauna \u00een acela\u015fi fel \u2013 o durere puternic\u0103, apoi senza\u0163ia de vindecare. \u00centr-un timp relativ scurt simptomele \u015fi leziunile anatomice dispar. Fenomenul se explic\u0103 printr-o accelerare extrem\u0103 a proceselor normale de vindecare. O asemenea accelerare n-a fost obsevat\u0103 demonstrat\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een prezent de c\u0103tre chirurgi \u015fi fiziologi \u00een decursul practicii lor medicale.<\/p>\n

Pentru ca aceste fenomene s\u0103 se produc\u0103 nu e necesar ca bolnavul s\u0103 se roage. La Lourdes s-au vindecat \u015fi copii mici, care nu \u015ftiau \u00eenc\u0103 s\u0103 vorbeasc\u0103, \u015fi chiar oameni necredincio\u015fi. \u00cen preajma lor, \u00eens\u0103, acolo, cineva se ruga. Rug\u0103ciunea pe care o face altcineva este \u00eentotdeauna mai eficient\u0103 dec\u00e2t cea f\u0103cut\u0103 pentru sine. Efectul rug\u0103ciunii pare s\u0103 depind\u0103 de intensitatea \u015fi calitatea ei. La Lourdes minunile sunt mai pu\u0163in frecvente acum dec\u00e2t cu 40-50 de ani \u00een urm\u0103. Aceasta pentru c\u0103 bolnavii nu mai afl\u0103 acolo atmosfera de ad\u00e2nc\u0103 reculegere care domnea odinioar\u0103. Pelerinii au devenit turi\u015fti, iar rug\u0103ciunile lor au devenit ineficiente.<\/p>\n

Acestea sunt rezultatele rug\u0103ciunii despre care am dob\u00e2ndit o cunoa\u015ftere sigur\u0103. Pe l\u00e2ng\u0103 acestea mai sunt \u00eens\u0103 multe altele. Vie\u0163ile sfin\u0163ilor, chiar ale celor din zilele noastre, relateaz\u0103 multe fapte minunate. Este incontestabil faptul c\u0103 cele mai multe dintre minunile atribuite preotului din Ars, de exemplu, sunt adev\u0103rate. Ansamblul acestor fenomene ne introduce \u00eentr-o lume a c\u0103rei explorare n-a fost \u00eenc\u0103 \u00eenceput\u0103 \u015fi care va fi bogat\u0103 \u00een surprize. Ceea ce \u015ftim deja \u00een mod cert este c\u0103 rug\u0103ciunea produce efecte vizibile. Oric\u00e2t de ciudat poate p\u0103rea acest lucru, noi trebuie s\u0103 accept\u0103m ca fiind adev\u0103rat faptul c\u0103 oricine cere prime\u015fte \u015fi c\u0103 celui ce bate la u\u015f\u0103 i se va deschide.<\/p>\n

Semnifica\u0163ia rug\u0103ciunii<\/b><\/p>\n

\u00cen rezumat, totul se petrece ca un dialog \u00eentre Dumnezeu \u015fi om. Efectele rug\u0103ciunii nu sunt o am\u0103gire. Nu putem s\u0103 reducem sentimentul sfin\u0163eniei la spaima pe care omul o \u00eencearc\u0103 \u00een fa\u0163a pericolelor ce-l \u00eenconjoar\u0103 \u015fi-n fa\u0163a tainelor universului. Nu trebuie, \u00eens\u0103, s\u0103 consider\u0103m rug\u0103ciunea un medicament, un remediu \u00eempotriva fricii de suferin\u0163\u0103, de boal\u0103 \u015fi de moarte. Care este deci semnifica\u0163ia sentimentului sfin\u0163eniei \u015fi ce loc ocup\u0103 natura rug\u0103ciunii \u00een via\u0163a noastr\u0103? Acest loc este foarte important. Aproape \u00een toate epocile oamenii din Apus s-au rugat, \u00een antichitate ora\u015ful era \u00een primul r\u00e2nd o institu\u0163ie religioas\u0103. Romanii ridicau temple pretutindeni. Str\u0103mo\u015fii no\u015ftri din Evul Mediu au pres\u0103rat p\u0103m\u00e2ntul cre\u015ftin\u0103t\u0103\u0163ii cu catedrale \u015fi cu capele gotice. Chiar \u015fi \u00een zilele noastre, \u00een fiecare sat se \u00eenal\u0163\u0103 c\u00e2te o clopotni\u0163\u0103. Pelerinii veni\u0163i din Europa au instaurat civiliza\u0163ia Apusean\u0103 \u00een lumea nou\u0103 prin intermediul bisericilor, al universit\u0103\u0163ilor, al uzinelor. \u00cen decursul istoriei noastre, rug\u0103ciunea a devenit o nevoie tot at\u00e2t de frecvent\u0103 ca \u015fi aceea de a progresa, de a munci, de a construi sau de a iubi. Sentimentul sfin\u0163eniei pare a fi un impuls venit din intimitatea naturii noastre, pare a constitui o activitate de baz\u0103. Diversit\u0103\u0163ile sale \u00eentr-un grup de indivizi sunt aproape \u00eentotdeauna legate de diversitatea celorlalte activit\u0103\u0163i de baz\u0103, de sim\u0163ul moral \u015fi de caracterul esteticului. Noi am acceptat diminuarea \u015fi, uneori, chiar dispari\u0163ia din noi a acestui sim\u0163 at\u00e2t de important.<\/p>\n

Trebuie s\u0103 \u015ftim c\u0103 omul nu poate s\u0103 se comporte dup\u0103 bunul plac al fanteziei sale, f\u0103r\u0103 a risca. Pentru o reu\u015fit\u0103 \u00een via\u0163\u0103 el trebuie s\u0103 se conformeze regulilor neschimb\u0103toare care depind de \u00eens\u0103\u015fi structura ei. Ne asum\u0103m un mare risc atunci c\u00e2nd l\u0103s\u0103m s\u0103 moar\u0103 \u00een noi o activitate fundamental\u0103, fie ea de ordin fiziologic, fie intelectual sau spiritual. De exemplu, dezvoltarea nearmonioas\u0103 a corpului \u015fi a activit\u0103\u0163ilor curente ale unor intelectuali este tot at\u00e2t de d\u0103un\u0103toare ca \u015fi degenerarea inteligen\u0163ei \u015fi a sim\u0163ului moral la unii atle\u0163i. Exist\u0103 nenum\u0103rate exemple de familii care nu au dat dec\u00e2t copii degenera\u0163i, ori s-au stins dup\u0103 dispari\u0163ia credin\u0163elor ancestrale \u015fi a cultului onoarei. Noi am \u00eenv\u0103\u0163at, dintr-o aspr\u0103 experien\u0163\u0103, c\u0103 dac\u0103 majoritatea elementelor active ale unei societ\u0103\u0163i \u00ee\u015fi pierd sim\u0163ul moral \u015fi cel spiritual, aceasta conduce la dec\u0103derea acelei na\u0163iuni. C\u0103derea Greciei antice, de pild\u0103, a fost precedat\u0103 de un fenomen analog. Renun\u0163area la activitatea intelectual\u0103 este incompatibil\u0103 cu reu\u015fita vie\u0163ii.<\/p>\n

\u00cen practic\u0103, activit\u0103\u0163ile morale \u015fi religioase sunt legate \u00eentre ele. Sim\u0163ul moral dispare inevitabil dup\u0103 dispari\u0163ia sim\u0163ului sfin\u0163eniei. Omul nu a reu\u015fit s\u0103 construiasc\u0103 \u2013 a\u015fa cum vroia Socrate \u2013 un sistem de moral\u0103 independent de orice doctrin\u0103 religioas\u0103. Societ\u0103\u0163ile \u00een care dispare nevoia de rug\u0103ciune sunt sortite degener\u0103rii. Iat\u0103 de ce to\u0163i oamenii civiliza\u0163i \u2013 credincio\u015fi \u015fi necredincio\u015fi \u2013 trebuie s\u0103 manifeste interes pentru aceast\u0103 important\u0103 problem\u0103 a dezvolt\u0103rii fiec\u0103rei activit\u0103\u0163i de baz\u0103, de care fiin\u0163a omeneasc\u0103 este capabil\u0103.<\/p>\n

Care este motivul pentru care sim\u0163ul sfin\u0163eniei joac\u0103 un rol at\u00e2t de important \u00een reu\u015fita vie\u0163ii? Prin ce mecanism ac\u0163ioneaz\u0103 rug\u0103ciunea asupra noastr\u0103? Aici, p\u0103r\u0103sim domeniul observa\u0163iei \u015fi intr\u0103m \u00een cel al ipotezei. Ipoteza, chiar cea \u00eent\u00e2mpl\u0103toare, este necesar\u0103 pentru progresul cunoa\u015fterii. Trebuie s\u0103 ne amintim, \u00een primul r\u00e2nd, c\u0103 omul este un tot indivizibil, alc\u0103tuit din materie \u015fi din con\u015ftiin\u0163\u0103. El se crede independent de mediul s\u0103u material, adic\u0103 de universul cosmic, dar \u00een realitate el nu poate tr\u0103i rupt de acesta. Omul este legat de mediu prin nevoia ne\u00eencetat\u0103 de a respira \u015fi de a se nutri. Pe de alt\u0103 parte, fiin\u0163a uman\u0103 nu const\u0103 numai din trup ci \u015fi din spirit, iar spiritul, cu toate c\u0103 \u00ee\u015fi are originea \u00een corpul nostru, se extinde dincolo de cele patru dimensiuni ale spa\u0163iului \u015fi timpului. Ne este \u00eeng\u0103duit s\u0103 credem c\u0103 locuim \u00een acela\u015fi timp \u00een lumea cosmic\u0103 \u015fi \u00eentr-un mediu intangibil, invizibil, imaterial, av\u00e2nd o natur\u0103 asem\u0103n\u0103toare celei ce alc\u0103tuie\u015fte con\u015ftiin\u0163a, \u015fi de care nu reu\u015fim s\u0103 ne dispens\u0103m f\u0103r\u0103 daune, tot a\u015fa cum nu reu\u015fim s\u0103 ne desp\u0103r\u0163im, f\u0103r\u0103 daune, de universul material \u015fi uman. Acest mediu nu ar fi altul dec\u00e2t fiin\u0163a imanent\u0103 tuturor fiin\u0163elor, care le transcende pe toate \u2013 numit\u0103 Dumnezeu. Am putea deci s\u0103 compar\u0103m sim\u0163ul sfin\u0163eniei cu nevoia de oxigen, iar rug\u0103ciunea ar prezenta o oarecare asem\u0103nare cu func\u0163ia respiratorie. Ea ar trebui considerat\u0103 ca agent al leg\u0103turilor naturale \u00eentre con\u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi mediu, ca o activitate biologic\u0103 ce depinde de structura noastr\u0103. Altfel spus, ca o func\u0163ie normal\u0103 a trupului \u015fi a spiritului nostru.<\/p>\n

Concluzii <\/b><\/p>\n

\u00cen concluzie, sim\u0163ul sfin\u0163eniei are, \u00een raport cu alte activit\u0103\u0163i ale spiritului, o importan\u0163\u0103 deosebit\u0103, c\u0103ci el ne pune \u00een leg\u0103tur\u0103 cu imensul mister al lumii spirituale. Prin rug\u0103ciune omul se \u00eendreapt\u0103 spre Dumnezeu, iar Dumnezeu intr\u0103 \u00een om. Rug\u0103ciunea devine indispensabil\u0103 dezvolt\u0103rii noastre optime. Nu trebuie s\u0103 consider\u0103m rug\u0103ciunea ca fiind un act c\u0103ruia i se d\u0103ruiesc cei slabi cu duhul, cer\u015fetorii, sau cei la\u015fi. \u201eEste ru\u015finos s\u0103 te rogi\u201d\u00a0 scria Nietzsche. De fapt, nu este mai ru\u015finos s\u0103 te rogi dec\u00e2t s\u0103 te hr\u0103ne\u015fti, dec\u00e2t s\u0103 bei ap\u0103 sau dec\u00e2t s\u0103 respiri. Omul are nevoie de Dumnezeu tot a\u015fa cum are nevoie de ap\u0103 \u015fi de oxigen. Ad\u0103ugat la intui\u0163ie, la sim\u0163ul moral, la sim\u0163ul frumosului \u015fi la lumina inteligen\u0163ei, sim\u0163ul sfin\u0163eniei d\u0103 personalit\u0103\u0163ii deplina sa dezvoltare. Este ne\u00eendoielnic c\u0103 reu\u015fita vie\u0163ii cere dezvoltarea integral\u0103 a fiec\u0103reia dintre activit\u0103\u0163ile noastre fiziologice, intelectuale, afective \u015fi spirituale. Spiritul este \u00een acela\u015fi timp ra\u0163iune \u015fi sentiment. Trebuie s\u0103 iubim deci frumuse\u0163ea \u015ftiin\u0163ei \u015fi de asemenea frumuse\u0163ea lui Dumnezeu. Trebuie s\u0103-l ascult\u0103m pe Pascal cu aceea\u015fi fervoare cu care-l ascult\u0103m pe Descartes.<\/p>\n

Sursa:Internet<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\"dezvoltare-personala-rugaciune\"<\/a>Omul are nevoie de Dumnezeu a\u015fa cum are nevoie de oxigen.\u201d- Dr. Alexis Carrel<\/b><\/p>\n

Cunoscut pentru descoperirile sale \u00een domeniul vaselor de s\u00e2nge \u015fi al transplantului de organe, descoperiri pentru care a primit premiul Nobel, marele chirurg \u015fi biolog francez Alexis Carrel (1873-1944) a fost \u015fi un om profund religios.<\/p>\n

De-a lungul carierei sale a constatat influen\u0163a cov\u00e2r\u015fitoare pe care credin\u0163a o are asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii suflete\u015fti \u015fi trupe\u015fti \u015fi a ajuns s\u0103 cread\u0103 \u00een miraculoasa putere de vindecare a rug\u0103ciunii. Despre acest \u2026 Continue reading → <\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[11],"tags":[],"class_list":["post-2080","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-spiritualitate"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.elenoh.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2080","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.elenoh.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.elenoh.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.elenoh.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.elenoh.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2080"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.elenoh.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2080\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2084,"href":"https:\/\/www.elenoh.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2080\/revisions\/2084"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.elenoh.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2080"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.elenoh.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2080"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.elenoh.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2080"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}